Prețurile alimentelor din România sunt influențate de un lanț întreg de costuri care începe pe câmp și se termină la raft. Seceta poate reduce producția agricolă și poate scumpi materiile prime, energia influențează procesarea, refrigerarea și depozitarea, iar transportul adaugă costuri în fiecare etapă prin care trece produsul.

Efectele se pot cumula. Un an agricol dificil poate însemna cereale mai scumpe, în timp ce energia mai costisitoare crește cheltuielile fabricilor, fermelor și depozitelor. Dacă se adaugă și costuri mai mari pentru combustibil și transport, diferența ajunge treptat în prețul plătit de consumator.

De ce seceta poate scumpi alimentele chiar și după terminarea verii

Seceta afectează în primul rând cantitatea de produse agricole obținute de pe aceeași suprafață. Dacă un hectar cultivat cu porumb, grâu, floarea-soarelui sau alte plante produce mai puțin, costurile fermierului se împart la o cantitate mai mică de marfă.

În agricultură există multe cheltuieli care rămân chiar dacă recolta este slabă. Fermierul plătește semințe, îngrășăminte, tratamente, utilaje, motorină, lucrări agricole, salarii și arendă. Când producția scade, costul pentru fiecare tonă obținută poate crește semnificativ.

Seceta poate influența prețurile alimentelor prin mai multe mecanisme:

  • Scade producția de cereale și plante oleaginoase
  • Crește necesarul de irigații acolo unde acestea sunt disponibile
  • Poate reduce producția de furaje pentru animale
  • Crește dependența de marfă adusă din alte regiuni sau din import
  • Poate afecta calitatea și dimensiunea fructelor și legumelor

Efectele ajung și la produsele de origine animală. Porumbul, grâul, orzul, soia și alte culturi sunt folosite în hrana animalelor. Dacă furajele devin mai scumpe, cresc cheltuielile fermelor de păsări, porci sau bovine.

Asta poate pune presiune asupra prețurilor la carne, lapte și ouă. Schimbarea nu apare întotdeauna imediat, deoarece producătorii pot avea contracte, stocuri sau rezerve de furaje cumpărate anterior.

Seceta influențează puternic și legumele sau fructele. Aici contează disponibilitatea apei pentru irigații, costul acesteia și capacitatea producătorului de a proteja cultura în perioadele foarte calde.

Uneori, o recoltă mai mică poate fi compensată prin importuri. Marfa adusă de la distanță vine însă cu propriile costuri de achiziție, manipulare și transport.

Energia intră în prețul alimentelor în mult mai multe locuri decât pare

Energia este folosită aproape peste tot în industria alimentară. O brutărie are nevoie de cuptoare, o fabrică de lactate folosește instalații de răcire și pasteurizare, iar un abator are nevoie de refrigerare, apă caldă și echipamente industriale.

Din acest motiv, costurile energiei pot influența numeroase categorii de produse, chiar dacă materia primă agricolă nu s-a scumpit foarte mult.

Într-o fabrică de alimente, energia poate fi necesară pentru:

  • încălzire și coacere
  • răcire și congelare
  • pompare și ventilare
  • ambalare
  • spălare și igienizare
  • iluminat
  • funcționarea liniilor automate de producție

Contează și energia folosită înainte ca materia primă să ajungă la fabrică. Fermele consumă electricitate pentru irigații, răcirea laptelui, ventilația halelor, pomparea apei și diferite echipamente.

Depozitarea reprezintă o altă etapă importantă. Merele, lactatele, carnea, produsele congelate și multe legume trebuie păstrate la temperaturi controlate. Cu cât produsul stă mai mult într-un depozit frigorific, cu atât energia ocupă un loc mai important în costul final.

Și magazinele consumă multă energie. Vitrinele frigorifice, congelatoarele, instalațiile de climatizare, iluminatul și spațiile logistice funcționează zilnic. Comercianții includ aceste cheltuieli în costurile generale ale activității.

Creșterea energiei poate avea astfel un efect în cascadă. Fermierul plătește mai mult, procesatorul plătește mai mult, distribuitorul are propriile cheltuieli, iar comerciantul suportă la rândul lui costuri de funcționare.

Impactul diferă de la un produs la altul. Făina are un lanț de producție diferit față de înghețată, iar cartofii proaspeți necesită alte procese decât carnea congelată. Produsele care implică multă procesare, coacere, răcire sau congelare pot fi mai sensibile la modificarea prețurilor energiei.

Transportul poate adăuga costuri în fiecare etapă a lanțului alimentar

Alimentele sunt transportate de mai multe ori înainte să ajungă în coșul de cumpărături. Cerealele merg de la fermă la siloz sau procesator, materia primă ajunge în fabrică, produsul finit pleacă spre depozite, iar de acolo este distribuit către magazine.

Fiecare deplasare presupune carburant, salarii, întreținerea vehiculelor, asigurări, taxe și timp.

Distanța contează foarte mult. Un produs obținut aproape de piața unde este vândut poate avea costuri logistice mai mici decât unul transportat sute sau mii de kilometri.

Există însă și diferențe importante între tipurile de marfă. Făina, conservele sau pastele pot fi transportate relativ simplu. Carnea, lactatele, produsele congelate și anumite fructe sau legume au nevoie de temperatură controlată.

Transportul frigorific presupune un consum suplimentar de energie și echipamente speciale. Asta îl face mai costisitor decât transportul obișnuit.

Prețul carburanților are și el un rol important. Atunci când motorina se scumpește, firmele de transport încearcă să acopere diferența prin tarife mai mari. Costul poate fi preluat treptat de distribuitori, procesatori și comercianți.

Importurile sunt influențate suplimentar de distanță, curs valutar, disponibilitatea mijloacelor de transport și situația piețelor externe. Un produs ieftin la origine poate ajunge mai scump în România după ce sunt adăugate toate costurile logistice.

De ce prețurile nu cresc și nu scad în același ritm

Seceta, energia și transportul explică o parte importantă din evoluția prețurilor alimentelor, însă nu sunt singurii factori. Prețul de la raft include costuri acumulate în mai multe etape ale lanțului economic.

Contează și prețul ambalajelor, salariile, taxele, chiriile, dobânzile, costurile de depozitare, pierderile de marfă și concurența dintre comercianți.

Un alt element important este timpul. Dacă energia se scumpește astăzi, efectul nu trebuie să apară mâine pe etichetă. Unele companii au contracte stabilite pentru mai multe luni, stocuri cumpărate anterior sau prețuri negociate în avans.

Același mecanism funcționează și invers. O recoltă mai bună sau o reducere a costurilor de transport poate avea nevoie de timp pentru a se vedea la raft.

Sezonul influențează puternic anumite categorii. Legumele și fructele locale pot deveni mai accesibile în perioadele cu ofertă abundentă, în timp ce în extrasezon dependența de sere, depozitare și importuri poate crește.

Pentru consumator, cea mai utilă abordare este să privească evoluția prețurilor pe categorii, nu să presupună că toate alimentele reacționează identic.

Seceta afectează direct agricultura, energia intră în aproape toate etapele de producție și depozitare, iar transportul leagă întregul sistem. Când toate trei se scumpesc în aceeași perioadă, presiunea asupra prețurilor alimentelor devine mai puternică.

O agricultură mai productivă, investițiile în irigații și depozitare, eficiența energetică și o logistică bine organizată pot reduce o parte dintre aceste presiuni. Cu cât lanțul dintre fermă și magazin funcționează mai eficient, cu atât există mai mult spațiu pentru prețuri stabile și pentru o ofertă alimentară mai predictibilă.